Iar dacă vrei să pleci, tu pleacă,
Dar nu uita că pot să plec și eu,
Nu sunt aici să te impun să vrei să fii, să vrei să știi, să vrei să mă accepți sau să mai vrei să mă idolatrizezi, nu sunt eu cel mai bun exemplu. Iar dacă vrei să pleci, ești liber, sunteți liberi toți, dar nu uitați că liber sunt și eu. Nu sunt aici să mă înveți, învăț și singur așa sunt și eu și toți probabil sunt așa. Nu sunt aici să mă urmezi, sau să accepți ce fac, cum fac și să-mi oferi obiecții. Iar dacă vrei să vii, tu vină, dar nu uita că pot să vin și eu, dar probabil n-o voi face. Căci eu, nu sunt aici să mă iubești, nu caut, nu cerșesc nici nu aștept iubire. Tu vrei, dar nu știi sigur ce și cum, dar totuși ești aici să vii ca după iar să pleci. Și mergi pe cerc, ai observat? Tot pleci să vii și vii ca iar să pleci. Tu crezi? Chiar crezi că de acum în colo sunt afectat? Chiar crezi că cad de fiecare dată când tu pleci? Nu vreau să te amăgesc nici eu, nici tu pe tine, dar din motiv că vii și pleci din viața mea, m-am adaptat căci oasele îmi sunt frânte. Căci din motiv că pleci și vii am învățat să zbor, chiar dacă am și coarne. Am învățat un lucru important. Probabil tu pleci și vii pentru că te simți liber, dar nu uita că liber sunt și eu. Acum om bun, sau rău, sau cine crezi că ești ai libertatea mea deplină bine conturată, prin semi-rimă, altele și cel mai important… Probabil crezi că ești un zeu cu harpă, și hai să fie aşa, dar complicat. Ia uite aici, eu am să-ţi zic un lucru. Nu-ţi sunt eu un erou, anti-erou, antagonist, un trecător, nu-ți sunt nimic, n-am fost și nu voi fi. Știi cine sunt? Sunt eu, antagonistul meu. Eroul meu. Sunt înger, poate demon sunt, dar sunt al meu. Eu singur vin și singur plec din viața mea. Indiferent, naiv, motiv de a fi mai bun. Eu mă inspir pe mine. Eu mă distrug, iar tu, iar tu nimic. Loc gol în viața mea pentru că altfel nu mai pot. Căci tu tot pleci și vii, tot vii și pleci, dar indiferent. Nu tu ești eroul meu.
Azi diferit, azi pentru mine. Azi eu decid ce sunt eu sau cine sunt şi astăzi sigur știu că sunt antagonist și nu al tău, respiră adânc și pleacă căci eu sunt astăzi antagonistul meu. Merci!
Eu te-am cuprins om bun și nu uita că nu contează ce sunt eu sau cine sunt, mai mult contează cine tu ești pentru tine. Și încă una tradițională. Fii fericit om bun, iubit, nu regreta atât de mult ce ești și cel mai mult mă rog de iartă!
Textul se citește foarte ușor, lecturarea lui transformându-se într-o melodie. O observație, pe care nu te oblig să o iei în calcul, oamenii nu sunt buni !
ApreciazăApreciază