Oameni puternici

Bună, dragă oaspete.

Mă bucur că ai intrat și azi în vizită.

Creionul se tot întreabă de ceva timp cine poate fi numit un om puternic și care ar fi calitățile acestuia și… evident… îl abundă culorile adesea (trăiri, emoții, sentimente… ca-ntodeauna, de altfel).

Părerile sunt diferite și relative, ca întotdeauna. Cea a Creionului, o aflați acuma.

Cineva ar zice că un om puternic e acela care ştie să-şi ascundă emoțiile, gândurile, problemele… Care pare să nu sufere, să nu fie deranjat, să nu se lase influențat de chestii din exterior și multe alte calități care … dintr-o parte ar părea că doar cineva extrem de puternic, poate dur le posedă… Și e și asta o putere, nu zic. Nu oricine poate să nu dea pe față ce-l doare. Ai nevoie de ceva nervi de oțel, de un management bun al emoțiilor sau poate de un înterupător interior care face switch-on/switch-off la necesitate.

Dar, de fapt, la unii, asta poate e o slăbiciune, dragilor. Un complex, o frică sau chiar o combinație din mai multe. Cutărică și-ar fi ridicat un zid protector astfel, care cine știe ce ascunde în spate.
Oamenii cei mai reci, cu măști, cu cele mai multe secrete și care par duri din exterior, pot fi mai slabi pe dinăuntru, părerea mea.

Eu, totuși, cred că cei mai puternici sunt anume acei, care au curajul să deschidă sufletul. Să își poată exterioriza fricile cele mai ascunse, gândurile nespuse sau sentimentele ne arătate. Acei care pot ierta chiar și pe cei care nu merită. Acei care pot iubi necondiționat, chiar de nu li se răspunde pe merit. Acei care nu au frică să zică: Iartă-mă, Te iubesc, Îmi lipsești, Am greșit…
Acei oameni, care dau dragoste și-i încarcă pe alții cu viață, chiar de singuri ar avea nevoie de susținere. Acei care, în momentele cele mai dificile, când par să nu mai găsească puteri, la nevoia unui om apropiat, vor găsi forță să susțină calitativ și să stoarcă ultimele picături de lumină din ei, doar ca să-i încarce puțin pe cei dragi.
Acei care cad în genunchi mai des ca alții, soarta lovindu-le cu diferite provocări și ei găsesc putere să se ridice de fiecare dată și o fac de fiecare dată tot mai sigur… Și… totuși… reușesc să mai păstreze bunătate chiar și-n așa momente.
Răutăcios poate fi oricine la greu. Dar nu oricine poate să fie în continuare blând și bun chiar de sângerează prin crăpături. Poate acum încă nu realizezi, dar eu cred că bunătatea, grija, atenția și blândețea sunt demonstrația puterii, nu a slăbiciunii.

Nu oricine poate recunoaște că are o problemă. Nu oricine poate recunoaște că nu știe ceva. Nu oricine poate recunoaște că a greșit. Nu oricine poate cere o mână de ajutor. Pentru asta trebuie curaj. Pentru asta mai uiți de orgoliu. Te deschizi ca o carte în fața cuiva cu imperfecțiunile tale. Te dezgolești ca să-ți fie văzute rănile și cicatricile… La temă: undeva scria că cicatricile și rănile sunt locurile pe unde pătrunde lumina în interiorul nostru.

Toți avem măcar un moment în viață când avem nevoie de cineva. De susținere, de ajutor sau poate doar să fim ascultați. E uman. Pentru că suntem … Da… Corect… Oameni.

Nu vă sfiiți să cereți ajutorul. Dar și mai important – nu vă sfiiți să-l oferiți. Că deseori, oamenii care au nevoie de ajutor, pot să nu-l ceară. Poate din frică, poate din nesiguranță sau poate doar din motivul că se blochează nițel în situații dificile și nu știu ce ar putea să întreprindă. Se complică în așa momente.
Eu … cel puțin, așa fac. Mă blochez, mă complic, trag ușa după mine și mă închid undeva în adâncul odăii întunecoase, pentru a căută răspunsuri. Dar … calitatea asta umană de a gândi mai mult decât trebuie (overthinking se numește altundeva), poate să te încâlcească și mai mult.

Din acest motiv, dragii mei … ÎN PRIMUL RÂND DIN ACEST MOTIV… avem nevoie unul de celălalt. Pentru a ne susține reciproc. Pentru a oferi un umăr celor îngenuncheați. Pentru a descâlci ceva în creierașul oamenilor pe care-i iubim. Pentru a limpezi o viziune.
Ceva timp în urmă mă întrebam chiar: de ce când prietenii mei au o problemă, le pot ajuta mult mai ușor decât mă pot ajuta pe mine când am exact aceeași problemă? Vorbind cu un psiholog înțelept, am ajuns la concluzia că indivizilor le este mai dificil să dea soluții într-o situație personală mai complicată, decât atunci când același caz este la cineva apropiat, pentru că fiecare trăiește problema, ea trece prin corpul și mintea individului și ca o otravă, amorțește senzorii care dau soluții. Dar… din exterior, soluția e mult mai vizibilă și mai simplă. Deci, să ceri ajutorul unui om de încredere (și subliniez om de încredere) ar putea fi mai benefic, mai eficient și mai sănătos chiar.

Da… desigur că sunt excepții și totul e destul de relativ (ca și orice în viața asta). Nu tot timpul avem nevoie de implicarea cuiva din exterior. Câteodată substanța cenușie trebuie pusă sub presiune ca să dea soluții și ca să avem parte de o dezvoltare. Unii soluționează totul singuri și o fac destul de bine. Avem de învățat de la ei și … eu, personal, mă bucur să cunosc așa oameni. Însă… Fiecare cu Crucea lui… cu soarta lui și puterile lui. Și ăsta e și farmecul omenirii. Că nu suntem toți la fel. Dar nu exclud faptul că și ei mai au momente de slăbiciune. Poate mai rar, poate altfel… Dar nu suntem sursă inepuizabilă. Totul se uzează în această lume. Și noi.
Dar… țin să menționez, că nu ar fi chiar bine să vă aruncați în extreme și încercați să nu faceți din asta un obicei, desigur. Nu vă miorlăiți (plângeți) permanent, că altfel, nu vă dezvoltați ca personalitate. Dar … uneori, e acceptabil. E uman.

Eu, personal, am de toate… Am momente când știu singur ce, cum și când am de făcut. Și … evident… am și momente când sunt împrăștiat și aș avea nevoie de o mână-ntinsă, de un umăr sau … cel mai des, doar de o vorbă potrivită la momentul potrivit.

Dar cum am mai spus: suntem toți diferiți. Și dacă părerea mea nu concide cu a ta, dragă cititorule, iertat să fiu. Sau dacă poate nu am înșirat în rânduri pe înțelesul tuturor, la fel îmi cer scuze. Însă, de am greșit undeva sau poate există spațiu de îmbunătățire, chiar te rog să completezi, să comentezi sau să dai o părere, căci accept că nu le știu pe toate sau poate mi-a scăpat ceva. O viață învăț.

Ca-ntotdeauna, nu pot fi laconic când se deschide sufletul și cuvintele curg. Din acest motiv, sunt extrem de recunoscător și mulțumesc din sufletul colorat celor care au ajuns până aici.

Vă cuprind cu drag.

Creion.
Creion Colorat.

Anunțuri

Un gând despre &8222;Oameni puternici&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s