Imperfecțiuni perfecte

Nu există oameni ideali.

Oamenii nu se îndrăgostesc în imagini complete. Chipul omului ideal, exterior cât și cel interior, nu este captivant. El nu ne minunează cu originalitatea sa.

Noi ne îndrăgostim în lucrurile mici. Detalii mici și neesențiale, care devin totul pentru noi. O aluniță sub ochiul stâng, o cicatrice după ureche dreaptă, un semn din născare pe gât, pistrui pe față, piele închisă la culoare, sau invers, palidă, părul des, gropițe pe obraji. Aceste detalii te fac să-ți recunoști omul tău din miile de trecători. Acele alunițe, acel năsuc, acel miros. Tu le iubești, iar fiecare detaliu și fiecare imperfecțiune este perceput ca o mică piesă care completează puzzle-ul.

Dragostea este alcătuită anume din astfel de lucruri mici. Dacă un alt om nici nu va observa că un ochișor de-al tău este puțin mai închis ca altul, sau că tu pur și simplu adori iaurtul cu cereale dimineața și mirosul florilor de salcâm în luna mai, atunci omul tău incontestabil le va observa și va memora toate subtilitățile aspectului tău fizic și ale caracterului tău.

Pentru că ele te fac să te îndrăgostești. Atât. Punct.

P.S. Nu există oameni ideali, dar în fiecare idealitatea se evidențiază în felul său.

 

Reclame

2 gânduri despre „Imperfecțiuni perfecte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s