În special oamenii

Ei apar în viața ta, atunci când nu-i mai aștepți, atunci când nu te mai gândești la nimic și te lași dus de flux. Ei apar în viața ta, îndeosebi oamenii. Te ciocnești cu ei, de parcă te-ar fi lovit un curent electric. În acele momente viața începe să capete culori diferite. În acele momente parcă din nou apare un sens. În acele momente, în prezența lor, tu începi să te schimbi, să înflorești, aidoma florilor de primăvară la apariția soarelui.

În prezența lor scapi toate măștile din mână, iar orice gest făcut de ei ard tot superficialul, tot ce-i ireal și tot ce nu-i al tău. Fiecare cuvânt rostit de ei, răsună în tine ca un ecou și ca o cheie invizibilă care descuie în sufletul tău, ușile de mult uitate, ușile alea blocate, lăsând să iasă la libertate anume pe tine cel adevărat, acel tu pe care ți-l amintești cu greu sau pe acel tu pe care încă abia urmează să-l cunoști. Și cum să te opui chemării? Pentru că acum nu va mai fi nimic ca înainte. Pentru că eul tău, anume al tău și nu al celor învățați la lecțiile de română, devine liber și vulnerabil în fața oamenilor care au să-ți mai ofere o lecție curând. Atât. Punct.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s