Nici tu și nici eu.

Să trăiești toată viața fără să încredințezi nimănui inima ta sau cu entuziasm și pasiune să calci pe aceeași greblă. Ce ai alege?

Nici tu, nici eu nu putem susține cu certitudine că există dragoste sau prietenie, dar fiecare în viața noastră am susținut cu certitudine măcar odată că toate cele întâmplate în jurul nostru n-au fost doar o secvență dintr-un basm, dintr-o poveste. După, de obicei, ne convingeam de inversul. Ții minte?

Oamenii sunt mercantili și sunt conduși de lăcomie și pofta de profit. Rareori poți întâlni persoana care se grăbește să te ajute fără să urmărească propriul motiv. Fiecare are acel prieten, care te năvălește cu propriile lui probleme și miorlăituri, dar dacă ajungi și tu să ai nevoie de un sfat de-o ascultare activă din partea lui, atunci în cel mai bun caz, îți bagă în față renumitul ”— nu știu, vezi și tu”.

Iar ce ține de relația dintre un băiat și o fată, bărbat și o femeie? Spuneți-mi, cineva mai rezolvă problemele de acest gen sau caută o ieșire rațională din conflict ca înainte? Cam marea parte au băiatul sau fata care niciodată nu spune nu, în caz de urgență, atât de jalnic sună asta. De respectul față de sine în zilele noastre nu prea merge vorba. Foarte mulți oameni în ziua de azi au început să numească complexul lor de inferioritate libertate.

P.S. Apropo, încerc să amortizez durerea pe care o ai, e pentru tine azi, sper că ai înțeles. Important e să nu te dezamăgești și să nu te grăbești cu deciziile, tu ai o inimă, vocea ei contează cel mai mult și nu a noastră. Mai jos voi atașa o secvență de text scrisă de  Vladimir Vâsoțki.

”Când oamenii îți provoacă durere din nou și din nou, gândește-te la ei ca la o hârtie abrazivă. Ei te vor răni de fiecare dată, dar într-un final vei fi un lustruit, un om mai fin, într-o stare ideală așa să-i spunem, iar de la ei nu va mai fi nici un rost. E păcat că în jurul meu nu există oameni nebuni, care vor alege să meargă la orele 5 a.m. să servim o cafea sau să sune și să zică: — hai ieși, eu sunt la ușă, dar rahat cât vrei în jurul tău există. Noi trăim într-o lume în care zâmbetul nu mai înseamnă o atitudine bună față de tine. O lume în care un sărut nu înseamnă emoții și sentimente. Unde declarația nu mai înseamnă dragoste. O lume în care fiecare este singur și nimeni nu mai încearcă ceva să schimbe. O lume unde cuvintele își pierd din sens, pentru că ele duc în ele doar minciună.

Cei frumoși sunt iubiți mai des și mai cu sârguință, cei veseli sunt iubiți mai puțin, dar mai rapid, iar cei tăcuți tot sunt iubiți, doar că mai rar, dar dacă aceștia sunt iubiți, atunci au parte de dragoste adevărată și pe un interval de timp mai infinit. ”

P.S.S. Parcă atât. Punct.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s