Defragmentare

Suntem prea inhibați ultimul timp pentru a înțelege prea multe lucruri. Câte nu s-ar întâmpla, dar inima noastră încă crede în poveștile cu balauri. Poveștile sunt povești, sunt prea frumoase pentru a fi reale. Am văzut prea multe filme lacrimogene ca să înțeleg că nu înțeleg nimic. Probabil că anume în momentele alea de presiune psihologică totală înțelegi popularitatea de astăzi a tot ce e de gen horror. Această categorie chiar dacă pe alocuri ne violează mințile, măcar au ceva tangențe cu realitatea, metaforic vorbind anume ele oglindesc realitatea care este anume așa cum este. Cât de banal n-ar suna, dar uneori avem cu toții nevoie de o defragmentare.

— Unde este inspirația mea?
— Oamenii zic când apune soarele, răsare inspirația la oameni.
— Foarte romantic, dar este trecut deja de miezul nopții, unde este inspirația mea?
— Caz complicat, cred că ai nevoie de o defragmentare emoțională.
— Aș defragmenta, dar nu am ce și nici nu știu cum…
— Trebuie să-ți restartezi circumstanțele. Fii atacant al situației nu apărător. Scuzele pe care le enumeri în ordine alfabetică îți sunt de fapt călăii viselor tale. O șansă ratată mereu are o mie de scuze și doar un singur motiv în cazul pozitiv al ei. Motivul ești tu. Nu mai căuta modele inspiraționale și nici motivația pe pereții cofetăriilor și ale spoturi-lor publicitare. Nu ai nevoie decât de momentul în care începi, după va fi mai greu și totodată mai ușor. Sună complicat eu știu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s