Iluzii

Pe om, omul îl face fericit. De aia eu sunt singur. De la o vreme m-am îndrăgostit nespus de mult de singurătate. Să fii singur cu tine e la fel de bine, și aici urma a fi să găsesc o comparație, dar n-am găsit a doua parte, așa că va rămâne ca metaforă. Senzații inexplicabile îmi provoacă atât insuficiența de oameni, cât și surplusul. N-am reușit eu încă să găsesc acel echilibru necesar pentru a fi fericit. Din acest motiv ultimul timp am senzația că procrastinez. Cred că o altă introducere mai bună nici că aș fi putut să inventez.

Un lucru important constă în capacitatea de a închide o ușă la timpul potrivit și de a merge mai departe. Cât de dur n-ar suna, dar oamenii ar trebui să învețe să meargă mai departe. Să trăiești cu iluzii deșarte asta-i pur și simplu o pierdere de timp. Iluziile sunt ca și așteptările care nu au nici un sorț de izbândă, doar te golesc și te dezamăgesc. Eu știu, noi oamenii am deprins să stăm la intersecția trecutului cu prezentului, dar asta ne epuizează, ne omoară gustul vieții și simțul realității. Uși care trebuie închise, de altfel riști să-ți pierzi până și respirația, lumina interioară și cel mai probabil…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s