Parțial

Eu credeam că dacă o să fiu sincer, o să rămân eu și o să păstrez copilul din mine, o să reușesc să inspir oameni. Pentru că nu fac lucrurile cu un scop anume și asta mi se pare uneori cel mai important lucru, cât de paradoxal n-ar suna el. Eu chiar credeam că dacă o să fiu sincer nu voi avea nimic de pierdut și că sinceritatea este cheia de la toate ușile care pot apărea în cale. Despre ea se scrie în cărți, se spune în filme și se plânge în melodii. Straniu că oamenii nu mai au nevoie de ea. Cred că într-o bună zi această valoare umană se va atrofia totalmente ca fiind una inutilă pentru societate. Cred că de asta și sunt mai mult singur decât cu oamenii.

Toți au ideea asta băgată în cap, că trebuie să te prefaci, trebuie să fii selectiv și să oferi societății doar parțialul din tine. Lumea trebuie să vadă că ești bun, că nu greșești, că ești fericit și că duci o viață cum o ducea Moțoc pe timpuri încă până a se întâmpla toate cele întâmplate. Pentru că eu nu pot fi pe jumătate. Eu sunt și vesel și trist, și optimist și pesimist, și fericit și depresiv, și cu oamenii și contra lor. Eu înțeleg că dualismul acuma nu e la modă decât în politică, dar totuși cred că mai bine singur cu felul meu de a fi decât frumos și împlinit pentru ochii lumii. Punct.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s