Și diavolul este gelos pe mine,

Și diavolul este gelos pe mine, 
Mă crede un prost,
Căci tot sufletul care era în mine,
Nu lui l-am dat, ci tu mi l-ai furat.

Sunt gol năuc, poet în devenire
E neagră diferența ce-am lăsat,
Căci tot ce am avut în mine,
Am tot distribuit necugetat.

Și diavolul este gelos pe mine,
Mă crede atât cât sunt de fapt,
Căci am fracturat în jurul meu doar inimi,
Și rima care n-a mai fost, s-a spulberat.

Nici bunul domn nu cred că mă primește,
Mă crede un prost și el,
Căci toată dragostea care am avut-o în mine
Ți-am dat-o ții, sacrificând pe el.

Ș-acum ce am? Doar gânduri amorțite?
Doar tu, fantomă în sufletul murit?
Și diavolul este gelos pe mine,
Căci tot ce am avut, nu lui i-am dat.